Mai e o zi

Mai e o zi pana cand voi deveni, oficial, o adulta. (cel putin teoretic) Practic, am multe de facut, multe de realizat, in calitate de adulta.

Sa fii copil nu e usor: nu te intelege nimeni cand vrei sa spui “totolata” in loc de “ciocolata”. Mama nu vrea sa te ia cu ea la cumparaturi prin Metro, ca stie foarte bine ca te va apuca isteria si plansu prin magazin, la raionu cu “Barbie”. Dresurile din lana (cum erau prin `93) te “mananca” si iti dau o senzatie oribila de mancarimi, dar nu ai ce sa faci decat sa plangi asa pentru tine, ca oricum, mama ta nu te va asculta, pentru ca iti vrea binele si nu vrea sa racesti. Inghetata nu ai voie, decat odata pe luna, pentru ca e foarte posibil sa faci rosu in gat. Pe geam nu ai voie sa stai, sa contemplezi natura, pentru ca s-ar putea sa aluneci si sa faci vreo prostie. MEREU trebuie sa mananci TOT din farfurie (chiar daca nu-ti place mancarea), ca sa cresti mare si frumos/ frumoasa.

img_2403-1Sa fii adolescent nu e usor: sa ai esecuri in dragoste si sa consideri ( cu un mare egoism) ca esti singurul/singura care intr-adevar sufera pe planeta asta si ca cineva are ceva cu tine. Ti-e frica sa mergi pe strada la ora 8 seara, pentru ca nu se stie niciodata cand se zareste vreun aurolac care sa te abordeze, datorita faptului ca la varsta asta, esti in crestere si se observa anumite schimbari fiziologice. Sangerezi o data pe luna si te certi cu toata lumea, esti obosita si injuri tot timpul, tot pe motiv ca nimeni nu te intelege (desi toate au trecut/trec prin aceeiasi perioada). Sunt foarte grele deciziile de genul : sa ma duc la teatru, sa imi cultiv neuronii, sau intr-un club cu fetele? (o adevarata bataie de cap). Sa incepi sa scrii in jurnalul propriu : “Buna X. Azi a fost o zi aiurea. Y-ulescu nu m-a bagat in seama. Pe maine.”

Sa fii adult nu e usor: sa  platesti facturi, sa ai atentie distributiva la condus, sa ai grija de ceilalti din jurul tau care sunt inca copii, sa te gandesti mai des la ce vei face cu viitorul tau, sa te gandesti la o solutie de a face bani pe timp de criza, sa vorbesti mai putin la telefon, ca deh, sunt banii tai la mijloc, nu ai parintilor; sa te comporti ca un adult; sa sa sa..

Nu stiu cati dintre voi v-ati gandit asa la viata voastra de pana acum. Varsta de 17-18 ani mi se pare cea mai frumoasa varsta. Pe langa faptul ca numai faci ilegalitati (bei bere in baruri, te strecori prin cluburi etc), te simti nu, nu superior. Te simti mare in adevaratul sens al cuvantului. Te poti exprima, iti poti spune o parere, stiind ca de acum incolo, toata lumea te va asculta, ca deh, doar esti mare. Ok! Moral, fizic, suntem mari. Mai ramane sa indeplinim niste vise mari, sa incepem sa raspundem la intrebarea-cliseu :” Ce vrei sa devii cand o sa fii mare?”, sa incepem sa demonstram ce inseamna LUCRURILE CU ADEVARAT MARI.

8 Comments

Filed under Personal

8 responses to “Mai e o zi

  1. Bree

    Bine zis! La multi ani! Nu cred ca viata de adult e cu mult mai complicata decat viata de scolar… Atunci raspundeai in fata “doamnei profe”, acum o sa ai un sef burtos si indispus. E o chestie de estetica.

    • Viata e destul de simpla in general. Si ca adult si ca scolar si ca ce vrei tu. Numai ca noi oamenii, vrem sa ne complicam viata, asa fara sens, doar ca sa simtim ca traim. Viata e foarte simpla si se cladeste dupa o SINGURA regula: “Traieste frumos!” si e de ajuns

  2. maliciouspumpkin

    Eu cred ca e mai greu ca adult. Ai plod de crescut, sot de multumit (numai poti sa faci crizele de isterie cum faceai cu iubitul in adolescenta, ca na ai crescut), ai mancare de facut casa de intretinut s.a.m.d

    Plus la scoala, ce-ti poate face profesorul? Te lasa corigent, reptent, iti scade nota la purtare. Asa si? Vei fi pedepsit, o luna, doua, trei. Nu vei mai avea bani de buzunar sa zicem. Eh, in momentul in care ai un sef, nu mai stau lucrurile asa. De burtosul ala depinde familia ta. Cu bani cumperi toale la copil, detergent pentru curatat casa, papa, haine pt tine etc.

    Hmm, da ne-o complicam. In esenta e simpla, doar ca oamenii au vise, aspiratii, bla bla, care cer niste sacrificii si asa devine complicata. Sau privesc tot ceea ce trebuie sa faca ca pe o povara.

    Totusi sa lucrezi 8 ore pe zi pt un salariu decent, sa ai si viata sociala, de familie si sa faci si ceea ce face o casnica nu e chiar asa usor. Adevarat, am putea sa ne bagam ce au baieteii si sa ducem o viata SIMPLA. Dar in zilele noastre, simplu se poate transforma in sarac, care duce la discomfort si cu toti cautam comfortul.

  3. maliciouspumpkin

    Ah, mai vroiam sa zic ceva, dar am dat enter. Am logoree :)) Ynes , tu esti foarte idealista ( asa e si Mihai ). Asta nu e un lucru rau, daca am fi asa toti, perceptiile voastre ar fi vii si la tot pasul. Dar in lumea de azi nu stiu daca tine de foame gandirea idealista.Sau nu neaparat de foame, nu ma refer neaparat la bani. La urma urmei ai multa responsabilitate si cand esti doar o simpla casnica :-?? Responsabilitatile, grijile nu prea isi au locul in zicala “traieste frumos”. Din simplu motiv ca frumos e inteles ca lipsit de probleme. Dar la urma urmei, ajung la mentalitatea opusa tie, chiar ar fi amuzant sa nu te strofoci deloc, sa nu ai acolo o problemuta micuta ?:)) Ajung exact unde nu vroiam sa ajung, la ideea ca si eu vreau sa simt ca traiesc printr-un mod aiurea, complicand.

  4. meli

    La multi ani! Bine ai venit in lumea “oamenilor” cum zice Lisa, copile drag! Este o experienta sa fii adult, asa cum este o experienta sa fii “topil” si sa spui “totolata” :))! Important este sa-ti pastrezi copilul liber din tine si vei trece mai usor peste responsabilitatile de adult!
    Si te sustin! “Traieste frumos”…si liber, as mai adauga eu si viata va fi mult mai dulce!
    Te pup!

  5. Draga Ynes, e o bucurie sa te citesc de fiecare data si articolul asta mi-a placut foarte mult, mai ales ca ma pregateam sa scriu si eu pe blog… de ce ma bucur ca “m-am facut mare”🙂

    *hug*

    [p.s. inca ma intreb daca am stiut sau nu ca e ziua ta…]

  6. Tibi

    Ai scris la un nivel general…diferenta va fi ca noi, geenratia noastra dupa 89 in coace si poate cativa ani inainte suntem viitorul….noi trebuie sa facem niste schimbari…

    Mi-am petrecut de curand cateva zile mancand la TV, pe postul Realitatea TV si nu stiu….am ramas cu sentimentul ca “miroase a schimbare”…Poilitia se bate tare in piept ca prinde mafioti, camatari, argintari, etc….politicienii vechi isi pierd din popularitate pe zi ce trece…lucruri ies la iveala…a fost nevoie de 20 de ani dar o sa merita pana la final…si atunci cand va fi cel mai important, noi vom fi in prim-plan.

    Si nu vreau sa ma confunzi cu Nostradamus, sau vreun alt profet…eu cel putin simt asta…si daca o sa stai sa te gandesti un pic, cred ca o sa ajungi la aceeasi concluzie🙂

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s