Scurta recenzie: SONI – Andrei Ruse

” ma cheama sonia. am 26 de ani, cancer la stomac si inca sase luni de trait. pe orgoliul meu il cheama patrocle. nu am puteri speciale, am verificat.”

” te-ai gandit de o mie de ori la primul lucru pe care l-ai face daca ai sti ca o sa mori curand, nu? dar esti linistit, n-o sa ti se intample tocmai tie. ai un destin maret. astepti o minune, stii ca o sa vina pentru ca asa se termina toate filmele americane.”

” boala mi-a deschis ochii. nu conteaza cand mori pana la urma. asa ca le-am incercat pe toate. ai sa vezi. sex, droguri, tratamente… am intalnit o gramada de lume. ba chiar am reusit sa ma indragostesc. de un barbat diagnosticat cu hiv. o relatie total diferita de ce ai crede tu.”

soni_02_02Andrei Ruse. Un scriitor contemporan, roman, despre care nu auzisem inainte sa vad un articol publicat pe  amdoar18ani Am cautat trailer-ul cartii ( singura carte romaneasca cu trailer, de altfel) si m-a impresionat. Am zis sa nu raman proasta, poate scriitorul asta chiar are ceva talent si merita sa fie citit. Mi-a trezit interesul. In ziua respectiva m-am dus la Dalles si mi-am cumparat ultima carte de pe raft. Am citit-o pe nerasuflate. M-a inspirat, m-a intrigat, m-a speriat.

Cartea e structurata in 17 capitole. Soni afla de boala ei si hotaraste sa isi schimbe singura viata, sa isi structureze ultimele 6 luni de trait. Toate trairile si intamplarile prin care trece, pentru a reusi sa se convinga ca viata trebuie traita din plin, sunt intrepatrunse de anumite pasaje, flashback-uri cu o clinica, medici si viermele care zace inconstient in stomacul ei.

Romanul este scris fara diacritice, cu un vocabular amplu ( cred ca stiti la ce ma refer si cred ca tocmai asta ii ofera atata originalitate). Personajul nostru colinda tot Bucurestiul, in lung si in lat, pe Motoare, pe Magheru, Universitatii, Colentina; spatiul si timpul sunt cat se poate de reale, dupa cum vedeti.

Finalul romanului este surprinzator. De ce? In ciuda vietii intense care se deruleaza in aceste 6 luni, in ciuda bolii (sau bolilor- asta ramane sa descoperiti voi), SONI nu moare. Este un final cu totul neasteptat, unii sustin ca li se pare putin SF.

Un roman destul de realist as spune eu. Tehnica descriptiva se observa clar in toate pasajele in care Soni isi transforma efectiv viata, in care este dominata de dorinta de a trai si de a experimenta cat mai multe lucruri inainte de a muri. Toate detaliile conduc la o imagine clara a situatiei critice in care se afla. Finalul, totusi, este ambiguu si lasa loc de interpretari care mai de care.

De ce mi-a placut? Nu sunt de acord cu multe din lucrurile pe care le-a facut Soni, din dorinta de a trai. Dar aceasta dorinta, de a trai, de a experimenta, aceasta realitate dura in care ea traieste, m-a determinat sa o “sprijin”, mi-a starnit compasiune si mila in acelasi timp, mi-a starnit invidie pentru curajul pe care il are de a infrunta anumite situatii iesite din comun, mi-a starnit respectul pentru modul in care a invatat sa priveasca viata. Soni e in noi toti. Ea traieste undeva in noi toti. Cand ne gandim la clipa cand ne vom stinge, la ultimii ani de viata, la ultimele luni, saptamani, ultimele zile. Ne gandim uneori la cum ar fi daca am stii dinainte cand vom muri. Sau ca in jocul acela cu : ” Daca ar fi sa pleci pe o insula pustie, care sunt acele 3 lucruri pe care le-ai lua cu tine?”. Asa suntem noi in fata mortii. Daca am stii dinainte cand vom muri, ne-am face o lista intreaga cu lucrurile pe care vrem si trebuie sa le facem inainte de a muri. Pentru ca viata e una singura. Pentru ca moartea ne sperie. Dar ne plictisim de ganduri sumbre, ne plictisim si ne incurajam singuri cu : “Nu se poate sa mi se intample tocmai mie.” sau ” Daca mor, asta e.” Ne luam cu treburi cotidiene si uitam de gandurile astea.

Despre asta e SONI.

Daca nu v-am convins, aici aveti trailer-ul:

1 Comment

Filed under Ce se mai aude, Recenzii

One response to “Scurta recenzie: SONI – Andrei Ruse

  1. joannna91

    o carte care nu am putut sa o las jos.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s